andro
înălțat și pus pe un piedestal ridicat la rang de tablou
ca și cum ai picta o poveste în care în sfârșit după lungi drumuri
te poți odihni
ca un cântec pe clapele de pian din mâinile cui începe să facă să sune
sensibil ca o aură
bucăți de metal prinse – corolar
ca o pădure întinsă
androsufletul meu știe mai bine ca oricine
orice recuperare implică
a rescrie programe, a programa, a contesta
îmi rebootez sitemul.
***
permalink
link spre mine – conectată la lume
conștientizând plasma recurentă
mă încarc cu energie electrică și nu rămân toată viața
prinsă în caracatiță
trec pe lângă oameni care mă întreabă
câți oameni încap în sufletul unui robot?
***
nevoia de conexiune umană
tot mai mare pe zi ce trece
numai întreruperea energiei electrice
te rupe de dorință
detașat și elevat întreg biosul
îți dă o șansă în plus la electroviață.
