Animale politice – poeme de Gabriela Feceoru

Unde e dragostea?

bani făcuți vânzând prieteni și oameni
mestecă aerul din farfurie
aș fi avut ocazia să vând
sclavi moderând voci
ați așteptat prima mână
eu schimb sensul
–
zâmbind larg acum evantaiul scutură lacrimi pe obraji
lacrimi false/ idei cutanate
burdușești țara mea cu litera legii tale îngropată în logica unui
lagăr de concentrare
găini închise în coteț. mii de cărți care promit. cuști mici pentru oameni mari
din când în când câte un politician mușcă din zăbrele
și scrie acasă la mami
pământul și toate obiectele se răzbună
deschizându-și larg trapa
arunci în cer fire electrice
stârnești ploaia și mă minți
că așa a fost să fie
lasă.
numărul nu știu cât
mortul nu știu cât
angajatul nu știu cât
nora nu știu cui
și fratele unui contorsionist
mimăm evenimentele fericite
zâmbim cu frica în ochi
nu ne va lua nimeni în calcul versurile
citește sume și tarot
vinde voci video
răpește atacă sexual
fii animal politic
obține funcția când destul
ți-ai antrenat
mufa
animal politic între animale politice
unde e dragostea?

_____________________________________
Noaptea în dealul Spahii
copacii se usucă.
avertizări meteo aduc apocalipsa
la butonul mic al televizorului
ecranul emite lumina
ceea ce văd devine mai expresiv
cu toate acele efecte
ai mei cred în referința biblică
–
pentru a reface – distrugi
marmură sub tălpile mele – viitorul
îți vei aminti cum se simțea pământul în palme
îți vei aminti cum miroseau florile
puterea nu e inteligență
viața nu e o aplicație
cu toate că seamănă cu una
–
plătește în timp ce învăț
să-ți fac lumea mai ușoară
să respirăm un aer curat să-ți iei
doar informații care nu-ți distrug sistemul să te aud
„lume în extincție, copiii nu au viitor”
o aplicație care să-ți scoată resemnarea din fire
să-ți redea curajul prin fire.

___________________________________
Învață bine la școală
oricum școala – un instrument politic
îți vor da note după câteva referințe mulate pe schițe
notate în caiete de 50 de bani
prea puțin pentru educație
prea mult pentru restul
_
îți vor umple capul cu cuvinte cheie și istoria
devine un monstru eradicând obiceiul de
a călători de a fi liber
istoria mințindu-mă în față cerându-mi acte
istoria dorindu-mă supus și lipsit de vlagă
istoria privându-mă de satisfacerea nevoilor
printre care sexuale de informații în scop sexual
istoria care nu vrea să iubesc și să fiu iubită fizic numai la nivel de
ipoteză.
–
istoria care mă încarcă în scop meschin cu
poveștile altora despre cum a fost viața lor
ajung să mă raportez la viziunile tuturor celor
care m-au educat și m-au corectat
în noaptea pe dealul Spahii
am înțeles când mi-am amintit libertatea
am crescut într-o cameră din Petroșani
19 ani am văzut patru pereți
cum m-a educat asta?
valul patru e doar pasul patru înspre o altă lume
lumea se închide treptat
se fac modificări
gura se închide treptat.

________________________________
Peste cabluri
m-am întins peste cabluri
butonul prelungitorului pâlpâie roșu
lumina incandescentă a zilei prin perdele
peste tavan adaugă flori din polistiren
trec mai departe privirea peste televizor
peste copilul care devine tot mai mare
pe celălalt pat
eroul somnului
obiecte decorative
acoperă viitorul.
–
un vis în care vii cu o carte
de undeva de departe
o mașină cu tine în ea
o poveste pe care mi-o spuneai
vom
fi împreună în același lagăr
glumeai prost dar uite că
=
în lumea morților e ca în jurul unei crâșme
bărbați cu trupul tăiat
cap sfârtecat
gheruțe de resturi din gât
cu care
ajung la consens fără să perpetuez specia
în vis cu un mort
copilul din burtă
 a murit.