Skip to main content
Spread the love

Scrisoarea 2, J’ai Bistrot, 25 februarie,Târgu Mureș, h. 17.30

Sper că în lumea ta e bine acum. E frumos că-ți scriu așa misterios fără semne înapoi vreodată, dar zău că parcă uneori n-ar strica, dacă ai câteva cuvinte și minute libere să-mi răspunzi. Te-ai speriat, poate și eu m-aș fi speriat de o fată ca mine. Dar ai văzut și tu că sunt absolut inofensivă.

Mi-ai spus să nu mai citesc atât, să încerc să trăiesc mai mult. Tocmai au intrat doi – un el și o ea cu un cărucior în J’ai Bistrot. Și-au adus bebelușul la J’ai Bistrot. Ce drăguț! Mă întreb dacă nu cumva îi vor da și lui un pliculeț de cappuccino. Bărbatul poartă pantaloni de piele. Femeia ochelari. El e așezat lângă canapea, căruciorul așa lejer. Are un zâmbet mișto. Ca al tău. El pare docil, ea la fel. Oameni cuminți crescând copii cuminți. Ea probabil alăptează încă.

Whitman m-ar ucide pentru felul în care fotografiez vizual și categorisesc frumosul și urâtul. Probabil așa ne încurajăm cu toții, toți cei care sfârșim catastrofal pe mese scriind poezii. M-am trezit lângă unii bărbați și m-am speriat d-le Whitman.

A ta, Elena Gabriela.


Spread the love