Nu știu de unde și cum am făcut rost de cartea aceasta, dar ce știu… e că o vreme nu am găsit-o prin casă și mă îngrijorasem că la școală când am avut un eveniment unde trebuia să aducem ceva despre orașul nostru natal, îmi era teamă că din generozitate am înstrăinat-o, dar nu, se pare că am apărat-o cu dinții și am păstrat-o peste decenii. Petroșaniul de altădată. 75 de imagini pentru 75 de ani, apare în colecția Flash Back în Petroșani, în anul 1999. Este semnată de Ioan Velica, Mihai Barbu și Carol Schreter. E vorba despre o recuperare. Deși se spune că dacă te naști aici nu pleci de aici, ei bine, cazul meu e cu totul aparte, m-am născut, am plecat în toate direcțiile și acum revin și văd cât de mult a putut să crească orașul în absența mea, am un dor care s-a mai domolit în poeme. Am luat cartea de la apartamentul din Petroșani și am întâlnit în tren, printre munți, o doamnă cu care am împărțit imaginile, mai ales că am rămas blocate pe la Meri.
Am vizitat Muzeul Mineritului din Petroșani, a fost modernizat printr-un proiect, este splendid, sticlat, alb, cu vitrine în care obiectele miniere, mărturiile, manuscrisele, hainele sunt reprezentate într-un mod prețios. La fel de îngrijită e și mansarda unde se găsesc obiecte montane, care mai de care mai sofisticate și mai vizibil greu transportate până aici. Am urcat și la Universitatea din Petroșani care este așezată într-o pădure și ceva mai departe, tot în zonă este parcul din pădure, un parc urbanizat. Universitatea și împrejurimile ei arată impecabil. Am rămas absolut fascinată de munca depusă în acest sens. Existau chiar și flori plantate, deși era frig și erau înflorite. Teatrul urmează să fie reparat, refațetat și modernizat printr-un proiect CJ Hunedoara – Teatrul I. D. Sîrbu, Petroșani (cu siguranță va fi reactualizat și site-ul https://tdids.ro/, că vom putea urmări și acolo reprezentațiile stagiunii în timp real).
Ce mi-a mai atras atenția când am fost în Petroșani este că s-au reabilitat unele blocuri, străzile sunt asfaltate, este o curățenie absolută, spațiile verzi sunt îngrijite, există proiecte culturale care se desfășoară, o librărie Diverta în incinta mallului Jiul Shopping Center, chiar la parter, pe dreapta, am și cumpărat câteva cărți de acolo și am primit un card de client cu care pot acumula reduceri (foarte frumooooos!). Există cinema și poți să mergi să vezi filme, cinema-ul se află în centru. Sunt deschise terase și în general atmosfera e boemă, desigur că și Keops este una dintre slăbiciunile mele, la fel ca Bella Italia. Munții de jur împrejur dau un fel de optimism, te încarcă într-un fel special cu semeția lor, chiar dacă muncești, să zicem datorită priveliștii absolut fascinante, te simți ca într-o vacanță continuă. Nu știu dacă e adevărat ce a zis Eliade, am fost în multe locuri și, Petroșani, tot tu îmi pari cel mai frumos loc de pe pământ. Prinsă iremediabil și îndrăgostită până la moarte de tine.
Sunt foarte recunoscătoare pentru cartea aceasta. Îmi permite să călătoresc înapoi în timp oricând vreau eu. Este ca un fel de cabină de teleportare și asta îmi dă mie o stare anume, aparte. Parcă îmi revăd străbunii, parcă mă plimb pe aceste străzi și parcă port și eu una dintre acele rochii dorite de mama lui I. D. Sîrbu în piesele sale.
